Planificări

Serie tip panel din perioada sfârșitului anilor 1970–1980. Clădirile au de regulă 5–9 etaje și sunt foarte răspândite în cartierele construite în acea perioadă.

Pereții exteriori sunt din panouri monolayer de beton expandat, iar cei interiori — din beton armat monolit. Planșeele sunt din plăci prefabricate de beton armat.

Apartamentele sunt compacte: preponderent cu 1–3 camere, bucătăria este adesea alăturată sau semi-separată, iar multe variante includ loggie.

Suprafața totală tipică variază între 38 și 65 m². Planificările sunt potrivite pentru familii de 1–3 persoane și apar frecvent pe piața secundară.

Una dintre primele serii de construcție cu blocuri mari, realizată cu materiale locale. Clădirile au de obicei 4–5 etaje.

Pereții sunt din blocuri mici și medii de calcar tăiat, iar planșeele — din plăci prefabricate de beton armat.

Planificările sunt simple și funcționale: de la garsoniere la apartamente cu 4 camere, cu încăperi separate sau de trecere.

Suprafața totală tipică variază între 32 și 85 m². Înălțimea tavanului este mai mică decât în seriile ulterioare, însă multe planificări au cămări de depozitare practice și băi compacte.

Serie panel îmbunătățită, cu planificări mai bine gândite și izolare termică superioară față de clădirile mai vechi.

Se folosesc panouri exterioare de beton expandat și pereți interiori din beton armat. Scările și cabinele sanitare sunt prefabricate din beton armat.

Există apartamente cu 1, 2, 3 și 4 camere, cu o zonare mai practică a bucătăriei și a spațiului locuibil.

Suprafața totală este de regulă între 31 și 77 m². Seria este apreciată pentru utilizarea eficientă a spațiului.

Serie tipică, foarte cunoscută locuitorilor din Cahul și din orașele din sud. Clădirile sunt concepute pentru locuința de familie.

Construcția combină elemente prefabricate cu soluții locale specifice regiunii.

Există planificări cu 1, 2, 3 și 4 camere, cu bucătărie separată sau semi-separată.

Suprafața totală variază de obicei între 42 și 89 m². Pentru Cahul, aceasta este una dintre cele mai recognoscibile serii de pe piața secundară.

Clădiri din perioada de după război, cu tavane înalte și pereți masivi.

Pereții sunt de regulă din cărămidă sau monolit, cu compartimentări groase și camere spațioase.

Planificările sunt adesea nestandard: bucătării mari, ferestre înalte și detalii individuale în fiecare clădire.

Suprafața totală tipică variază între 30 și 45 m². Aceste apartamente sunt apreciate pentru senzația de spațiu, calitatea materialelor și amplasarea în zone centrale.

Serie de masă din anii 1960, creată pentru a rezolva rapid nevoia de locuințe.

Clădirile au de obicei 4–5 etaje fără lift, cu pereți tip panel sau din blocuri.

Apartamentele sunt compacte: 1–3 camere, bucătărie mică, grup sanitar combinat sau separat.

Suprafața totală tipică variază între 30 și 60 m². Principalele avantaje sunt prețul accesibil, planificarea simplă și oferta largă pe piața secundară.

Serie din anii 1970–1980, apărută după hrușciovkă și oferind planificări mai confortabile.

Clădirile au de obicei 5–9 etaje, cu izolare termică și fonică mai bună decât seriile mai vechi.

Apartamentele sunt mai spațioase: 1–3 camere, bucătărie de regulă separată și adesea balcon.

Suprafața totală tipică variază între 30 și 70 m². Este unul dintre formatele cele mai populare pentru familiile care au nevoie de camere separate și o suprafață rezonabilă.